sonet

De ceva vreme m-a apucat un dor nebun de mare. Anul asta, datorita, multumita si gratie venirii pe lume a bebelusilor fix in plin sezon estival am ratat litoralul. Am crezut ca o sa trec usor peste aceasta situatie, si ca lucrurile se vor calma odata cu venirea lui octombrie. Da’ de unde. Merg prin cartier, trec pe langa terase a la Costinesti, mai o raza de soare si efectul e garantat: ma visez intr-o seara de vara, haladuind pe faleza. La experienta mai contribuie si mirosul de gratar, pizza si chestii de patiserie. O luna in urma, imaginea se completa mirific cu inghetate la cornet si sucuri cu gheata.

Asa ca, anul acesta surogatul a fost pentru mine cartierul in care locuiesc. Sau ma rog, o anumita zona din el. Pentru ca tot mai este vreme frumoasa, inca mai ma duc serile sa ma droghez cu aroma de litoral de pe Drumul Taberei, 34.

Daca vreti sa probati experienta, dati o fuga pana aici…intre orele 16-18, intr-o zi cu soare…cate or mai fi pana vine iarna!

Cred ca Adei ii place Nichita. Nu-i plac fardurile si parfumurile. Ii place Picasso si Vama Veche (de pe litoral, de formatie, nu bag mana in foc). Nu poarta roz. Prefera negrul. Cred ca ii place numele ei. Nu o suporta pe Blondy. Nu suporta nici manelele. Mananca multe fructe si legume. Prefera pisicile fata de caini (aici am trisat, am auzit eu, la o lectie de limba sarba, ca artistilor le plac macka, si soldatilor packa). Nu se da in vant dupa fotbal. Gainile i se par niste animalute proaste. Prefera oile, care macar sunt simpatice. Asculta rock. Nu ar vrea sa traiasca in SUA. Se uita pe fotografii de epoca. Este singura la parinti.
Ada, daca ajungi vreodata sa citesti articolul, zi-mi si mie cat e scorul!

Dupa ce am scris postul de ieri, despre dusurile mobile, in timp ce comentam subiectul cu altii, mi-a venit in minte o intrebare. Cu cat te imbogatesti daca furi o un furtun de dus? O prospectare rapida a pietei ne spune ca un astfel de furtun se vinde la magazinele de profil cu doar 8j’da mii bucata. Buun! Asta inseamna ca in cel mai bun caz, un furtun second ajunge la 60. Dupa umila mea parere nu merita efortul!

Dar…daca scopul nu este capatuirea, atunci trebe sa cautam motivele reale ale disparitiilor furtunelor cu pricina. Rascolind in amintirile anilor de facultate, simt si acum gerul pe care-l induram iernile, pe culoar, in timp ce-mi asteptam randul la dus…daca nimerem in orele de varf, eram taxata si cu o ora de asteptare, iar in cazurile fericite cu doar 30 de minute.

Acum, ma gandesc si eu ca romanul inventiv: daca ai avea monopol pe dus, adica ai detine controlul, cum ar fi? Pai simplu, atunci cand iti vine tie pe chelie, te duci sa te speli pe cap, sau, in fine, sa faci dus. Si cum ai putea detine monopolul mai simplu, decat ca proprietar unic al furtunului…asa ca la treaba.

Cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, intreprinzatorii si-au procurat propriile furtunuri. Tu sa fii sanatos daca ai rechizitionat originalul …ai scutit 80j de mii. Asa-i?

Nu este vorba de o noua generatie de telefoane mobile impodobite pe langa camera video, radio si cu dus…ar fi prea de tot. Cum prea de tot este si faptul ca in anumite camine de la ASE, mai nou se fura capetele de dus. Aducandu-mi aminte de tineretea mea nu foarte indepartata pierduta in respectivele camine, m-am crucit auzind noutatea. Adica, ce poate face cineva cu o “ciuperca” din aceea veche? Mai ciudat mi s-a parut sa aud ca acum studentii isi procura cate una de camera, cu care, se duc frumusel in mana, si si-o  monteaza ca sa faca dus. Imi si inchipuiam imaginea: te cari cu prosop, sapun, burete, “ciuperca”(altfel nu stiu cum sa-i spun), si un scaun neparat, ca altfel nu ai cum sa o pui, decat daca ai peste 2 metri. Hilara imagine. M-am edificat insa, un moment mai tarziu, cand am aflat de modernizarile din camin: respectiv, termopane si dusuri cu furtun, din ala, pe care il montezi mai usor, la baterie. Deci imaginea se simplifica: avem un student fara scaun (nu interpretati!) care se duce la dus…bravos!

Asteptam cu infrigurare momentul in care vor aparea chiuvetele mobile, usile de la dus mobile (ma scuzati, am gresit, existau demult celebrele cearsafuri)  si bineinteles, WC-urile la purtator!

De curand am sarbatorit indexarea blogului meu de catre motoarele de cautare. Fericire mare! Cu aceasta ocazie, s-a adeverit previziunea mea conform careia numele ales pentru blog va induce in eroare o anumita categorie de internauti…pe cei de ocazie si mai ocupati decat noi, bloggari. Adica, cei care umbla dupa lucruri serioase, nu dupa cugetarile unei neavenite ca mine.

Dovada sunt vizitele celor cativa elevi de liceu, probabil, care cautau cu infrigurare material de lucru pentru vreun eseu, vreo tema la limba si literatura romana. Cuvintele cheie dupa care m-au gasit au fost: “rima imbratisata” si “definitie sonet”. Ma bucur insa, ca nu au cautat degeaba. Fiind fata perspicace, le-am oferit pe tava raspunsul in primul meu post.  

Imi tresalta inima de bucurie pentru fapta buna pe care am facut-o, scutind din timpul pretios al unor oameni foarte ocupati. Spor la lucru si bafta!

Ca sa vezi cum subminam succesul consortului. Pana ieri, link-ul catre siteul sotului nu functiona. Va asigur ca nu a fost rea credinta, doar neatentie. Cu ocazia corectarii situatiei, am putut sa ma dau mare ca ii vin si lui vizitatori de pe blogul meu, nu numai invers. Asa, sa vada cum sonetul meu ii sufla in ceafa chestiunilor lui.

Mersi de pont, Mari!

Exact asta e motivul pentru care ma grabesc sa mai adaug un post, plus concurenta care-mi sufla in ceafa ( e o chestie oximoronica: blogul concurent este cel de pe care imi vin cei mai multi vizitatori). Da’ ce sa-i faci…daca m-a invatat la rele! Deci, draga concurentule, acest post iti este dedicat in primul rand tie, cu multumiri ca desi imi vezi ranjetul satisfacut atunci cand am mai multi vizitatori decat tine, nu-mi scoti link-ul. Nici ochii, aratandu-mi de cate ori ma vorbesti de bine in blogul tau.

Catre toti bloggarii convinsi: nu ignorati concurenta, puneti linkuri catre ea.

Catre concurenta: ai remarcat cate linkuri ti-am pus, da?

Noi,

spasitii mate-fripte, genii cu parul valvoi, mitocanii ce se aventureaza sa scrie lucruri vulgare (a se intelege populare) pe insipidul internet, multumim pentru cinstea pe care ne-ati acordat-o in aceasta seara, punand o vorba buna pentru noi in jurnalul de stiri pe care il conduceti. Va ramanem vesnic indatorati!

P.S. Scuze redactorului concediat in urma acestui articol, in cazul in care domnul Mandruta nu a stiut de aceasta stire pana in momentul de fata, fiind probabil mult prea preocupat de criticarea subsemnatilor.

Bloggarii anonimi

Asa graira antenistii in aceasta seara: blogul este viitorul. Companiile, organizatiile, vedetele vor trebui sa sara cu un blog ca sa se incadreze in trend. Bloggari din toate tarile, bucurati-va! Suntem pe val.

P.S. O sursa demna de incredere imi sopteste in timp ce scriu aceste randuri ca Mandruta a scris in JN un articol in care-si exprima calde sentimente de dezaprobare fata de tagma noastra. Ma intreb cum i-a scapat lu’ domn’ director o astfel de stire pozitiva fata de bloggari.

P.P.S. Iata ca am reusit sa scriu un P.S. mai mare decat articolul!

Dupa cum v-ati dat seama probabil din posturile anterioare, daca stiti sa cititi printre randuri, am o slabiciune pentru statistici. In general, dar mai ales pentru statisticile blogului personal, si al concurentei, evident (pentru orice persoana competitiva care se respecta). Statisticile au fost foarte clare pentru mine: singurul, “the one and only” post de succes este cel despre bloguri, adica “‘ De ce au oamenii bloguri?”. Acu’, chiar nu inteleg. Voi nu stiti de ce scrieti pe blog? . Dar daca asta cere piata, sar cu ceva pe aceeasi tema: De ce citim bloguri?

Pai, in primul rand, pentru ca vrem sa-i cunoastem pe cei din aceeasi  tagma.

Doi, pentru ca ne place sa citim despre vietile altora, sa intram putin mai adanc in universul lor intim.

Pentru ca pe blog, gasesti chestii interesante si stiluri diferite de scris.

Esti la curent cu informatii din domenii diferite, si uneori afli chiar de la “sursa” stirile.

Altceva…este un schimb de idei care nu-ti solicita prea mult abilitatile sociale.

Astept si alte pareri! Postul se termina brusc datorita orei prea inaintate pentru o mama a doi copii minori. Noapte buna!